ZE
Questa pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize

O méize o l'é 'na sudivixón de l'ànno. A paròlla méize (da-o latìn mēnsis) a gh'à a mæxima réixe de l'ingléize moon e do tàicio Mond, tùtti e doî co-o scignificâto de lunn-a[1].

Inta ciù pàrte di lunâi, o méize o dûa 'na trenténn-a de giórni e l'ànno o gh'à de sòlito 12 méixi. Into lunâio gregoriàn, cómme inta ciù pàrte di lunâi solâi, l'ànno o l'é formòu da sti 12 méixi:

  1. zenâ, de 31 giórni
  2. frevâ, de 28 giórni (29 se l'ànno o l'é bizestîle)
  3. màrso, de 31 giórni
  4. arvî, de 30 giórni
  5. màzzo, de 31 giórni
  6. zùgno, de 30 giórni
  7. lùggio, de 31 giórni
  8. agósto, de 31 giórni
  9. seténbre, de 30 giórni
  10. òtôbre, de 31 giórni
  11. novénbre, de 30 giórni
  12. dexénbre, de 31 giórni
I méixi inte variànte da léngoa lìgure[2]
Zenéize
(Grafîa Ofiçiâ)
zenâfrevâmàrsoarvîmàzzozùgnolùggioagóstoseténbreòtôbrenovénbredexénbre
Munegascu
zenàfrevàmarsuavrìmàgiugiügnu/zügnu[3]lüyu[4]austusetembreutubrenuvembredeçembre
Ventemigliusu
zenàfrevàmàrsuavrìmàzuzügnulügliuavùstusetémbreutùbrenüvémbredeixémbre
Burdigotuzenàfrevàmarsuarvìmazuzüniulüiuagustusetembreutubrenovembredejembre
Soudanéluçenà[5]frévàmàrsuavrìmàgiugiügnulüjuavùštusetènbreutùbrenuvènbredèixènbre
Sanremascu
zenàfrevàmarsuavrìmazuzügnulüjuavustusetèmbreutubrenuvèmbredeixémbre
Inperiéśe
śenàfrevàmârsuarvìmaśśuśügnnulüju/lügliu[6]aùstu/agustu[7]setènbreutubbrenuvènbredexènbre/dixènbre
Andorézˆezˆenàfrevò̠marsuarvìmazˆzˆuzˆuˆggnuluˆiˆuagustusetèmbreutubbrenuvèmbredijèmbre
Arascìnzenòfrevòmòrsuarvìmazzuzügnulüuagustusettembreuttubrenuvembredixembre
Cravaünazenâfrevâmarzuaurîmazzuzügnulüiuaustusettembreuttubrenuvembredes̅c̅embre
Arbenganese
zenàfrevàmarsuarvì/avrì[8]/abrì[9]màzzuzügnulüiu[10]/lügliu[11]aùstusetémbreutùbrenuvembredixembre
Finarìn
s̠enôfrevômôrsuavrimas̠us̠ügnulüuagustusetenbreotubrenuvembredixénbre
Priéze
zenâfrevâmarsuarvî/avrîmazzuzügnulüggiuagùstuseténbreutùbrenuvenbredixénbre
Giustescine
zènôfrèvômàrsuavrìmàzzuzügnulüjuaustusettémbreutûbrenuvémbrediscembre
Savuneize
zenäfrevämärsuarvìmazzuzüĝn̂ulüggiuagustusetenbreotubrenuvenbredixenbre
L'Atèznaêfervaêmârzavrîmâzrzugnlujagosts-tèimbrottobrnovèimbrdxèimbr
Nuvàize
zenòfrevòmòrsuavrìmàzuzügnulüjuagustusetàimbreotubrenuvàimbrediciàimbre
Arbêa
(Âta val Borbéia)
zenòfrevòmòrsoarvìmâzozùgnoléuioagostosetènbreòtôbrenovènbredezènbre
Seravòle
znòfrevò/fervòmòrsuavrìmàzuzugnulujuagùstusetàimbreutùbrenuvàimbredzàimbre
z-nèfeivèmärsuavrìmäzuzügnulüiuaugusctusetaimbreutubrenuvaimbreziambre
Spezìn
zenaofrevaomarsoarvìmazozügnolügioagostosetenbreotobrenovenbredezenbre
Pignùneiżeżenâfrevàmársuavrí/abrímázużügnu/żǘñulügiuagustusetembreutùvenuvembredixembre
Vernassezezenâfrevâmarsuavrìmàzzuzügnulüggiuagùstusetémbreuttùbrenuvémbredixémbre
Tabarkìnzenòfrevòmòrsuarvìmazzuzügnulüggiuaustusettembreottubrenuvembredexembre
Bunifazzin
ginarufrivàmarzuavrimazuzügnulüggiuagustusettéimbriottubrinovéimbridégéinbri
Aghjaccinu
ghjinaghjufarraghjumarzzuaprilimaghjughjugnulugliuagostusittéimbriuttrovinuvéimbridicembri
Brigašc
gënéefërvéemarsavriimagëgiügn[12]lügl’aguštsëtèmbrë[13]utubrë[14]nuvembrë[15]dëžèmbrë[16]
Ulmioscu[17]
z'nōaf'lvōamōlzuavriamōzuzūgnulūjuavustus’tembōutuvōnuvembōd'sciembō

Nòtte modìfica

  1. Vocabolâio Treccani
  2. E varianti dêuvian e regole de scritûa da sò grafîa.
  3. Dîto Mese de San Giuane ascì.
  4. Dîto Mese d'A Madalena ascì.
  5. O scìnbolo "ç" va lezuo comme a "z" zeneize
  6. Inta burgâ de Chiappa de San Bertomê
  7. italianìxmo
  8. Valadda do Pennavaire
  9. In Èrli e a Castrevêgio
  10. Scrîto ascì lüju o lüiju
  11. A Castrevêgio
  12. Ascì méeṡ d’ San Giuan’
  13. Ascì sëtèmbr'
  14. Ascì utubr’
  15. Ascì nuvembr'
  16. Ascì dëžèmbr'
  17. Grafîa do diçionâio Italian-Ulmioscu Ulmioscu-Italian

Vôxe corelæ modìfica

Âtri progètti modìfica

Contròllo de outoritæLCCN (ENsh85087066 · GND (DE4299251-5 · BNF (FRcb13318617m (data)