Limba ainu
Limba ainu este limba vorbită de populația ainu din Japonia, iar în secolul trecut și în partea sudică a peninsulei Sahalin și, mai puțin, în insulele Kurile. Numărul celor care mai știu limba ainu în momentul de față (2013) nu este cunoscut. În 1991 mai erau 15 persoane.
Limba ainu nu are o legătură genealogică cu alte limbi care este general acceptată, și nu poate fi încadrată în nici o familie de limbi, deși unii cercetători cred că ar avea legături cu limba vorbită de populația indigenă (y)ezo (numită și emiși sau (y)ebisu) din nordul insulei Honshū, cu limbile altaice, cu cele austroneziene, sau paleosiberiene.
În limba ainu, ainu înseamnă om.
Fonologie
modificareLimba ainu are 5 vocale (/i/, /e/, /a/, /o/, /u/) și 12 consoane:
- oclusive: /p/, /t/, /k/
- africate: /c/
- fricativă: /s/
- surdă: /h/
- lichidă: /r/
- nazale: /m/, /n/
- semivocale: /y/, /w/
- glotal-oclusivă: /'/
Structura silabică în dialectul Hokkaidō este CV(C)- C=consoană; V=vocală; în dialectul din Sahalin este CV(V)(C), cu vocale identice.
Accentul este final.[1]
Din punct de vedere sintactic este o limbă SOV (subiect-obiect-verb), ca și limba japoneză. Folosește multe prefixe și sufixe, încât uneori un cuvânt este la fel de lung ca și propoziții întregi în alte limbi.[2]
Substantivele limbii ainu nu au gen gramatical, caz sau număr, dar unele substantive au un fel de formă de genitiv.
Nu are scriere proprie, dar folosește o variantă modificată a silabarului japonez katakana, sau un alfabet derivat din literele latine. Ziarul Ainu Times le folosește pe ambele.
Populația ainu are o bogată tradiție orală.
Vocabular
modificareCuvânt !! Pronunție !! Definiție | ||
|---|---|---|
| Ainu | /ai'nu | Om |
| Ape | /a'pe | Foc |
| Kamui | /ka'muĭ/ | Dumnezeu |
| Kunnechupu | /kuneču'pu | Lună |
| Kotan | /ko'tan/ | Sat |
| Konru | /kon'ru/ | Gheață |
| Sumari | /ʃuma'ri | Vulpe |
| Tonota | /tono'ta/ | Sake |
| Nonno | /no'ṇo/ | Floare |
| Huci | /ho:'ći/ | Bunică |
| Pone | /po'ne/ | Os |
| Pirka | /pir'ka/ | Frumos, Drăguț |
| Wakka | /ʊaķa | Apă |
Denumiri geografice japoneze originare din limba ainu
modificareUnele exemple din Hokkaidō:
- Sapporo ← sat poro pet（Fluviu larg uscat）
- Tomakomai ← to mak oma nay （Râul din spatele mlaștinii）
- Wakkanai ← yam wakka nay（Mlaștina cu apă rece）
- Shiretoko← sir etok（Capătul pământului）
- Engaru← inkar ush （Loc cu vizibilitate bună)
- Monbetsu← moppet（Râu liniștit/mic）
- Furano ← huranuy（Loc care miroase urât）
- Muroran ← moruran（Loc cu pantă lină）
Nume de animale etc. japoneze originare din limba ainu
modificare- tonakai ←tunakay (ren)
- rakko ←rakko (vidră de mare)
- ottosei ←ottosey ←onnep（urs-de-mare, Callorhinus ursinus)
- etopirika ←etupirka (pasăre, Fratercula cirrhata)
- shishiamo ←susam ←susu（pește, Spirinchus lanceolatus)
Note
modificareVezi și
modificareBibliografie suplimentară
modificare- Refsing, Kirsten (). The Ainu Language: The Morphology and Syntax of the Shizunai Dialect. Aarhus: Aarhus University Press. ISBN 8-772-88020-1.
- Refsing, Kirsten (). Early European Writings on the Ainu Language. London: Routledge. ISBN 0-700-70400-0.
- Shibatani, Masayoshi (). The Languages of Japan. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 0-521-36918-5.
- Tamura, Suzuko (). The Ainu Language. Tokyo: Sanseido. ISBN 4-385-35976-8.
Legături externe
modificare
- Materiale didactice ptr. învățarea limbii ainu Arhivat în , la Wayback Machine.
- „Book of Common Prayer” în limba ainu
- Lb. ainu la Ethnologue
- Informații despre lb. ainu la Rosetta Project[nefuncțională]
- Institutul pentru Studiul Limbii și Culturii Ainu la Samani, Hokkaidō
- en Gramatica limbii ainu de John Batchelor
- en Dicționar Ainu-Englez-Japonez, incl. Gramatica limbii ainu de John Batchelor
- en "The 'Greater Austric' hypothesis" by John Bengtson (undated)
- Ainu pentru începători de Kane Kumagai, tradus de Yongdeok Cho
- ja Lecții de limba ainu la Sapporo TV Arhivat în , la Wayback Machine.
- ja Vocabular ainu( Arhivat în , la Wayback Machine. 2009-10-24)