Wiki Română 2024
RomânăDeutschEnglish

SuperLiga României

ligă de fotbal din România
(Redirecționat de la Liga I)
Pentru alte sensuri, vedeți Superliga (dezambiguizare).

SuperLiga României este o competiție profesionistă pentru cluburi de fotbal, localizată în primul eșalon al sistemului de ligi ale fotbalului românesc. Alcătuită din 16 cluburi, funcționează pe un sistem de promovare și retrogradare cu Liga a II-a. Sezoanele se desfășoară din iulie până în mai, echipele disputând câte 30 de meciuri de fiecare în sezonul regular, înainte de a intra în play-off-ul pentru titlu sau în play-out-ul pentru retrogradare în funcție de pozițiile lor în clasamentul sezonului regular. Etapele se desfășoară de vineri până luni, în general cu două partide pe zi, însă, ocazional, unele etape au loc și în timpul săptămânii, de marți până joi.

SuperLiga României
SportFotbal
Țară/regiune România
ConfederațieUEFA
OrganizatorLPF
Înființat(ă) în1909; acum 115 ani (1909)
(oficial)
1921; acum 103 ani (1921)
(național)
1932; acum 92 de ani (1932)
(ca Divizia A)
2006; acum 18 ani (2006)
(ca Liga I)
2022; acum 2 ani (2022)
(ca SuperLiga)
Nivelul în piramidă1
Retrogradare înLiga a II-a
Cupe localeCupa României
Supercupa României
Competiții internaționaleLiga Campionilor
Europa League
Europa Conference League
Nr. de ediții106
Periodicitateanuală
Participanți16
Campion FCSB (27)
(2023-2024)
Cele mai multe trofee FCSB (27 de titluri)
Cele mai multe aparițiiIonel Dănciulescu (515)
Cele mai multe goluriDudu Georgescu (252)
TelevizăriDigi Sport
Orange Sport
Prima Sport
Site oficiallpf.ro
Pentru ediția actuală, vedeți :
SuperLiga României 2023-2024
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Competiția a fost fondată în anul 1909, meciurile disputându-se într-un sistem de tip cupă. Echipele participante erau doar cele din regiunea Munteniei, în principal din București și Ploiești, astfel încât, înaintea sezonului 1921-1922, Federația Română de Fotbal decide schimbarea modului de desfășurare a competiției, câștigătoarea fiecărei regiuni a României calificându-se în faza națională pentru a se decide campioana națională. În 1932, are loc o altă modificare a modului de desfășurare a competiției, fiind adoptat sistemul divizionar din celelalte competiții europene majore. Sistemul divizionar este utilizat și în prezent.

O sută cinci cluburi au participat de-a lungul timpului în SuperLigă din 1932 și până în prezent, printre care și Dragoș Vodă Cernăuți, singura echipă din afara teritoriului actual al României. Cele mai recente cluburi care au debutat sunt Academica Clinceni și Chindia Târgoviște în sezonul 2019-2020. Cel mai titrat club este FCSB cu 27 de titluri,[nota 1] urmat de rivala din capitală, Dinamo București, cu 18 trofee. Dintre celelalte 21 de cluburi care au câștigat competiția, opt au câștigat-o în cel puțin trei ocazii: Venus București, UTA Arad, Chinezul Timișoara, Universitatea Craiova, Petrolul Ploiești, Ripensia Timișoara, Rapid București și CFR Cluj. Acesta din urmă a avut un succes remarcabil doar în secolul XXI.

Istoric

modificare

Primele campionate (1909-1921)

modificare
Olympia București, campionii din 1909-10.

În primăvara anului 1909 a fost inițiată prima întrecere cu mai multe echipe din țară. În lipsa unui for de coordonare, competiția a fost amânată pentru toamna acelui an. Federația Română de Fotbal a fost fondată în octombrie 1909, Asociațiunea Cluburilor de Fotbal, devenită, apoi, Asociațiunea Societăților Atletice din România (ASAR).[1]

În data de 6 decembrie 1909 a avut loc primul joc de campionat din Regatul României, în cadrul Cupei ASAR. Atunci, pe un frig tăios, Olympia și Colentina s-au întrecut în primul meci din campionatul românesc, pe Stadionul Bolta Rece, de lângă Arcul de Triumf, provizoriu, ridicat pentru a celebra 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, meci terminat cu scorul de 2 la 1 pentru Olympia. Al doilea meci se juca pe Stadionul La Șosea din Ploiești, pe data de 11 decembrie, între United Ploiești și Olympia București, cu scorul final de 3-3. Ultima partidă a Cupei ASAR, jucată la București, pe stadionul Olimpia, în data de 15 decembrie între Colentina - United Ploiești, s-a terminat cu scorul de 2-0, astfel, Olympia câștigă primul campionat românesc, iar la fel s-ar fi întâmplat și anul următor.[1]

Ulterior organul de conducere al activității fotbalistice devine Comisiunea de Football-Asociație din cadrul UFSR (Uniunea Federațiilor Sportive din România), care a luat ființă la 1 decembrie 1912.[2]

Campionatul Național (1921-1932)

modificare
Chinezul Timișoara a cucerit titlul de 6 ori consecutiv (record) în această perioadă

Sezonul 1921–22 a marcat prima dată când s-a format o ligă alcătuită din șapte echipe. Campionatul, care fusese limitat la mai multe ligi regionale, a devenit competiție națională în 1921. Sezonul inaugural al Campionatului Național a fost câștigat de Chinezul Timișoara.[3] Înainte de sezonul 1931-32, competiția era dominată de Chinezul și Venus București, Chinezul câștigând șase campionate și Venus două campionate în timpul celor unsprezece sezoane.

Divizia A (1932-2006)

modificare
Echipa Ripensia, prima campioană in sistem divizionar.

În sezonul 1932–33 apare o altă schimbare în alcătuirea și desfășurarea competiției. Se decide folosirea unui sistem divizionar (tip campionat), cel care este folosit și astăzi. În sezonul inaugural al acestui sistem, participă 14 echipe care sunt împărțite în două serii. Câștigătoarele acestor serii se confruntă apoi într-o finală tur-retur pentru a decide campioana României. Ripensia Timișoara este prima echipă care câștigă în noul format și care, alături de rivala Venus , a urmat apoi să câștige încă opt campionate din nouă posibile, înainte ca această competiție să fie suspendată în 1940 din cauza celui de-al doilea război mondial. În 1933 s-a disputat primul meci de fotbal în nocturnă din România pe stadionul Romcomit din București.[4] În 1934 se înființează și Divizia B, creându-se astfel un sistem de promovare/retrogradare între Divizia A și B, care este menținut și în prezent.

Anii postbelici au fost dominați de CCA București, UTA Arad și Petrolul Ploiești. Anii 1960 au văzut apariția treptată a lui Dinamo București, cu ajutorul atacanților Gheorghe Ene și Florea Dumitrache - ambii devenind unii dintre cei mai buni marcatori din toate timpurile ai Diviziei A. În anii 1970 a apărut ascensiunea lui Dudu Georgescu, de la Dinamo, care a fost cel mai bun marcator al Diviziei A timp de patru sezoane la rând între 1974 și 1978. A marcat un impresionant număr de 156 de goluri și a câștigat premiul Gheata de aur pentru cel mai bun marcator din Europa de două ori, în 1975 și 1977.[5][6] Dinamo a mai avut încă doi câștigători ai ghetei de aur în sezonul 1986–87, în numele lui Rodion Cămătaru, și în sezonul 1988–89, în numele lui Dorin Mateuț, acesta din urmă fiind ultimul câștigător român al trofeului. Din sezonul 1959–60 până în sezonul 1999–2000 toate campionatele ligii au fost câștigate de doar șapte echipe: Steaua (16 titluri), Dinamo (14 titluri), Universitatea Craiova (4 titluri), Rapid București, FC Argeș și UTA Arad (câte 2 titluri fiecare), și Petrolul Ploiești (un titlu).

Dinamo București a fost prima echipă românească care s-a calificat în Cupa Campionilor Europeni în sezonul 1956–57 al competiției și Universitatea Craiova a fost ultima echipă din România care s-a calificat în sezonul 1991–92, înainte ca competiția să-și schimbe numele în Liga Campionilor. Echipele românești s-au calificat în 35 din cele 37 de sezoane ale Cupei Campionilor Europeni, Dinamo București având treisprezece apariții, Steaua București având zece apariții, Universitatea Craiova având patru apariții, Petrolul având trei apariții, UTA Arad și FC Argeș având două apariții și Rapid București având o singură apariție. Cele mai importante rezultate pentru o echipă românească în această competiție au fost obținute de Steaua București care a câștigat trofeul în sezonul 1985–86 și a ajuns în semifinale în sezonul 1987–88 și o altă finală în sezonul 1988–89. Alte realizări importante includ Universitatea Craiova care a ajuns în sferturile de finală în sezonul 1981–82 și Dinamo București care a ajuns în semifinale în sezonul 1983–84.[7][8] Cu toate acestea, după schimbarea formatului în 1992–93 în sistemul actual al Ligii Campionilor, campionii României au obținut succese limitate, Steaua ajungând doar în faza grupelor de trei ori înainte de secolul XXI.

Începutul anilor 2000 a fost dominat de echipele din capitală, Steaua, Dinamo și Rapid câștigând toate titlurile ligii între 2000 și 2007. Sezonul 2005-06 al Cupei UEFA a adus, până în prezent, ultima performanță majoră a echipelor românești în cupele europene cu Rapid atingând sferturile de finală ale acestei competiții, ea fiind eliminată chiar de Steaua care a fost însă eliminată în semifinale după ce a fost învinsă cu scorul general de 3-4 de formația englezească Middlesbrough FC.

Liga I (2006-2022)

modificare
CFR Cluj a câștigat opt titluri în formatul Ligii I.

La începutul sezonului 2006–07, competiția a fost forțată să-și schimbe numele din Divizia A în Liga I din cauza unei dispute privind mărcile comerciale asupra numelui. Schimbarea a fost făcută la 15 mai 2006, iar Federația Română de Fotbal a decis să redenumească și ligile inferioare; astfel Divizia B a devenit Liga a II-a, Divizia C a devenit Liga a III-a și așa mai departe. Sezonul 2006–07 a marcat a 16-a oară consecutiv când o echipă din București a câștigat campionatul, Dinamo reușind cel de-al 18 ei titlu din istorie. Atât sezoanele 2007–08, cât și 2008–09 au văzut noi câștigători ai titlului, CFR Cluj și Unirea Urziceni fiind încoronați campioni pentru prima dată. CFR Cluj a câștigat al doilea campionat în 2009–10, în timp ce în 2010–11 s-a înregistrat un nou câștigător, Oțelul Galați. Oțelul este primul și singurul club din regiunea Moldovei care a câștigat un titlu național.

CFR Cluj, câștigătoarea din 2007–08 a devenit prima echipă a României care s-a calificat direct în faza grupelor Ligii Campionilor în sezonul 2008–09 și prima echipă, alta decât Steaua, care s-a calificat în această etapă de la începutul noului format al Ligii Campionilor în 1992–93. Atât campioanei din 2009–10, precum și celei din 2010–11 i s-a garantat locul de calificare direct în faza grupelor. Cele mai bune rezultate din faza grupelor au fost obținute de CFR Cluj în Liga Campionilor 2012–13 cu zece puncte și locul trei într-o grupă cu Manchester United, SC Braga și Galatasaray, CFR terminând la egalitate de puncte cu formația de pe locul 2 (loc ce garanta trecerea în faza eliminatorie a competiției), Galatasaray, însă formația turcă a avut avantajul rezultatelor directe.

Între 2013 și 2015, Steaua a câștigat campionatul de trei ori la rând, acumulând în palmares 26 de titluri naționale. Sezoanele din 2015-16 și 2016-17 au adus iar alți noi câștigători ai ligii, Astra Giurgiu și Viitorul Constanța obținând primele lor titluri din istorie. Anii 2010 s-au terminat cu CFR Cluj care a dominat competiția, reușind să câștige titlul de cinci ori la rând între 2018 și 2022.

SuperLiga (2022-prezent)

modificare

În 2022 a avut loc o nouă modificare a numelui competiției, ea fiind cunoscută începând cu sezonul 2022-2023 sub numele de SuperLiga. Această modificare are loc datorită parteneriatului dintre Liga Profesionistă de Fotbal, eAd (deținătorul drepturilor de transmisie și retransmisie a Superligii) și Superbet, care se întinde pe următorii doi ani.[9] Tot sezonul 2022-23 a fost primul sezon în care a avut loc implementarea sistemului VAR.

Formatul competiției

modificare
Cronologia numelui
NumePerioada
Cupa Anuală de Football-Asociație1909–1910
Cupa Anuală de Football-Asociație (returul s-a numit și Cupa Herzog)1910–1911
Cupa Herzog1911–1914
Cupa Jean Luca P. Niculescu1914–1916
Cupa Harwester1919–1920
Cupa Jean Luca P. Niculescu și Maior Aviator Zorileanu1920–1921
Campionatul Național1921–1932
Divizia Națională1932–1934
Divizia Națională A1934–1953
Categoria A1954-1967
Divizia Națională A1967–1992
Divizia Națională1992–1997
Divizia A1997-1998
Divizia A Gelsor1998-1999
Divizia A Ursus1999-2001
Divizia A2001-2004
Divizia A-Bürger2004–2006
Liga I Bürger2006-2008
Liga I Frutti Fresh2008-2009
Liga I – Gamebookers.com2009-2010
Liga I Bergenbier2010-2014
Liga I2014–2022
SuperLiga2022–prezent
Istoric
  • Campionatul Național de Fotbal s-a născut în anii 1921-22, chiar dacă în anii precedenți, din 1909-10, au fost desfășurate competiții regionale. Abia în 1921 s-a putut vorbi de Campionatul Național, ce se juca între echipele care câștigau campionatul regional.
  • În 1932-33 echipele ce participau au fost împărțite în două grupe, prima dată de câte 7 echipe, apoi anul următor, cu 8 echipe. Finala se desfășura într-o întâlnire cu tur și retur.
  • Primul campionat cu o singură grupă s-a disputat în anii 1934-35 cu 12 echipe, formulă ce nu a fost schimbată până în 1940 când s-a mai introdus o echipă. În sezonul 1937-38 s-a revenit la campionatul cu două grupe, apoi imediat abandonat.
  • După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, campionatul român a reînceput în sezonul 1946-47 cu 14 echipe, ce aveau să devină apoi 16 după care se va întoarce la 14.
  • În 1950 s-a trecut la sistemul de desfășurare primăvară-toamnă, comun țărilor din Uniunea Sovietică, cu 12 echipe, 14 din 1954 și 13 din anul următor.
  • S-a întors la formula tradițională (din toamnă în primăvară) în 1957-58, cu 12 echipe. Numărul lor se mărește la 14 în 1960-61 până în 1967-68 (cu o ediție cu 15 echipe în 1962-63).
  • Din 1968-69 s-a trecut la 16 echipe, care au devenit apoi 18 în 1973-74. Acesta a rămas constant până în 1999-2000, sezon în care numărul echipelor au fost redus din nou la 16. Dintre acestea ultimele 2 erau retrogradate în Liga a II-a (Divizia B).
  • Din 2006 până în 2014, campionatul era compus din 18 echipe dintre care ultimele 4 retrogradau.
  • Din 2015 până în 2019, SuperLiga era alcătuită din 14 echipe, fiind introdus și sistemul play-off și play-out.[10]

Competiția

modificare

Începând cu sezonul 2020, sunt 16 cluburi în SuperLigă. Pe parcursul unui sezon (din iulie până în mai) fiecare club joacă cu celelalte de două ori, o dată pe stadionul de acasă și o dată pe cel al adversarilor, pentru 30 de meciuri. La sfârșitul celor 30 de meciuri (sezonul regular), pe baza clasamentului, primele șase echipe se califică în play-off iar ultimele 10 în play-out. În play-off și play-out, echipele încep cu numărul înjumătățit de puncte din sezonul regular. În play-off, cluburile joacă fiecare cu fiecare ca în sezonul regular, pentru 10 de meciuri, la finalul căruia echipa de pe primul loc primește trofeul de campioană. În play-out, echipele joacă o singură dată cu fiecare adversară. Echipele primesc trei puncte pentru o victorie și un punct pentru o remiză. Nu se acordă puncte pentru o înfrângere. Echipele sunt clasificate după numărul de puncte, apoi rezultatele din meciurile directe. Dacă, după aplicarea tuturor criteriilor de departajare, încă există o egalitate pentru titlul de campioană, pentru retrogradare sau pentru calificări în alte competiții, un meci de baraj într-un loc neutru va decide clasarea.[11]

Promovarea și retrogradarea

modificare

Există un sistem de promovare și retrogradare între SuperLigă și Liga a II-a. Cele două echipe de pe ultimele poziții din play-out sunt retrogradate în Liga a II-a, iar primele două echipe din Liga a II-a sunt promovate în SuperLiga României. De asemenea, echipele de pe locurile 7 și 8 din play-out joacă un baraj de promovare/menținere în dublă manșă cu echipele de pe următoarele două poziții din Liga a II-a, locurile 3 și 4.[12]

Cluburi

modificare

Campioane

modificare
Articol principal: Lista campioanelor României la fotbal.
ClubTitluriAni
 FCSB 271951, 1952, 1953, 1956, 1960, 1961, 1968, 1976, 1978, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 2001, 2005, 2006, 2013, 2014, 2015, 2024
 Dinamo 181955, 1962, 1963, 1964, 1965, 1971, 1973, 1975, 1977, 1982, 1983, 1984, 1990, 1992, 2000, 2002, 2004, 2007
 CFR Cluj82008, 2010, 2012, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022
 Venus București81920, 1921††, 1929, 1932, 1934, 1937, 1939, 1940
 Chinezul Timișoara†61922, 1923, 1924, 1925, 1926, 1927
 UTA Arad61947, 1948, 1950, 1954, 1969, 1970
 Petrolul41930, 1958, 1959, 1966
 Ripensia41933, 1935, 1936, 1938
 U Craiova†41974, 1980, 1981, 1991
 Rapid31967, 1999, 2003
 Olympia București†21909, 1911
 Colentina†21913, 1914
 Unirea Tricolor†21921††, 1941
 FC Argeș21972, 1979
 FCV Farul22017, 2023
 United Ploiești11912
 Româno-Americana†11915
 Prahova Ploiești†11916
 Colțea Brașov11928
 CSM Reșița11931
 CA Oradea11949
 Unirea Urziceni†12009
 Oțelul Galați12011
 Astra Giurgiu†12016
  • Echipă care evoluează și în prezent în SuperLigă.
  • Echipă care evoluează în ligile a II-a și a III-a.
  • Echipă care joacă la nivel județean.
  • † Echipă care a fost desființată.
  • †† Ediția 1921 e controversată: unele surse o dau câștigătoare pe Venus, altele pe Tricolor București.

Locațiile campioanelor din România.
Albastru: peste 10 titluri; Verde: 6-10 titluri; Roșu: 2-5 titluri; Galben: un titlu.

Campioanele din București.
Albastru: peste 10 titluri; Verde: 6-10 titluri; Roșu: 2-5 titluri; Galben: un titlu.

După orașe

modificare
OrașTitluriCluburi câștigătoare
București63FCSB (27), Dinamo (18), Venus (7), Rapid (3), Colentina (2), Olympia (2), Unirea Tricolor (2), Româno-Americana (1), Juventus (1)
Timișoara10Chinezul (6), Ripensia (4)
Cluj-Napoca8CFR (8)
Arad6UTA (6)
Ploiești5Petrolul (3), Prahova (1), United (1)
Craiova4Universitatea (4)
Pitești2FC Argeș (2)
Constanța2FCV Farul (2)
Brașov1Colțea (1)
Galați1Oțelul (1)
Oradea1CAO (1)
Reșița1CSM (1)
Urziceni1Unirea (1)
Giurgiu1Astra (1)

Sezonul 2024-2025

modificare

Șaisprezece cluburi participă în sezonul 2024-2025 al SuperLigii, top 14 din sezonul precedent și două promovate din Liga a II-a:
Notă: Datele statistice sunt bazate pe ceea indică forurile competente de conducere, LPF și UEFA.

ClubClasament
2023-24		Primul sezon
în SuperLigă		Sezoane în
SuperLigă		Ultima
promovare		TitluriUltimul titlu
 FC Botoșani[a]142013-20141220130–
 CFR Cluj21947-194830200482021-2022
 Dinamo131948-1949752023182006-2007
 FCV Farul[a]42012-201313201222022-2023
 FCSB[a][b]11947-1948771947272023-2024
 Gloria Buzău4 (Liga a II-a)2024-2025120240–
 Hermannstadt92018-2019620220–
 Oțelul Galați81986-198729202312010-2011
 Petrolul111933-193461202241965-1966
 Poli Iași122012-2013920230–
 Rapid[c]61932-193370202132002-2003
 Sepsi[a]52017-2018820170–
 Unirea Slobozia1 (Liga a II-a)2024-2025120240–
 U Cluj[c]101932-19335920220–
 U Craiova[a]32014-20151120140–
 UTA Arad71946-194743202061969-1970
  1. ^ a b c d e Nu a retrogradat niciodată din primul eșalon.
  2. ^ Cea mai lungă serie de sezoane consecutive în primul eșalon.
  3. ^ a b Unul dintre cele paisprezece cluburi care au jucat în prima ediție a Campionatului de Fotbal al României desfășurat în sistem divizionar.

Competiții internaționale

modificare

Calificările pentru competițiile europene

modificare
Vezi și: Coeficienți UEFA.

Echipa care termină pe primul loc în SuperLigă, campioana României, se califică în primul tur de calificare al Ligii Campionilor din sezonul următor. Echipa clasată pe locul doi în SuperLigă se califică în al doilea tur de calificare al UEFA Conference League din sezonul următor. Al doilea loc pentru cel de-al doilea tur de calificare al UEFA Conference League se dispută într-un mini-turneu: echipele clasate pe locurile 7 și 8 din SuperLigă se înfruntă într-un meci ce se va desfășura pe terenul echipei de pe locul 7, iar câștigătoarea va juca cu echipa de pe locul 3 din SuperLigă pe terenul acesteia, urmând ca doar învingătoarea acestei dispute să se califice în UEFA Conference League. Dacă echipa ce a câștigat Cupa României se clasifică între primele trei echipe din SuperLigă, atunci echipa de pe locul patru se va califica în barajul pentru UEFA Conference League. De asemenea, în caz că echipa care a câștigat Cupa României se clasifică pe locul 7 sau 8 din SuperLigă, cealaltă echipă ce trebuia să dispute primul meci se va califica direct în finală și va înfrunta echipa de pe locul trei/patru pentru un loc în UEFA Conference League. Câștigătoarea Cupei României se califică în primul tur de calificare al Europa League din sezonul următor.

Numărul de locuri alocate cluburilor românești în competițiile UEFA depinde de poziția pe care o deține țara în clasamentul coeficienților de țară UEFA, care este calculat pe baza performanțelor echipelor în competițiile UEFA în ultimii cinci ani. În prezent, poziția României (și de facto SuperLiga) este locul 26, în spatele Suediei și în fața Bulgariei.

Extras din clasamentul națiunilor din 2024 după coeficientul lor UEFA[13]
ClasareAsociațieCoeficientLocuri în sezonul 2025-26
Liga CampionilorEuropa LeagueConference League
20242023Schimbare2019–202020–212021–222022–232023–24CoeficientFLPOT3T2T1FLPOT3T2T1FLPOT3T2T1
2218 4 Rusia4,6664,3335,3004,3334,33322,965———————————————
2322 1 Cipru5,1254,0004,1255,1003,75022,100————1————1———2—
2425 1 Ungaria4,5004,2502,7505,8754,50021,875————1————1———2—
2523 2 Suedia5,7502,5005,1256,2501,87521,500————1————1———2—
2626= România5,8753,7502,2506,2503,25021,375————1————1———2—
2727= Bulgaria4,1254,0003,3754,5004,37520,375————1————1———2—
2829 1 Azerbaidjan3,3752,5004,3754,0005,87520,125————1————1———2—
2928 1 Slovacia3,0001,5004,1256,0005,00019,625————1————1———2—
3031 1 Slovenia2,0002,2503,0002,1253,87513,250————1————1———11

Performanțe în competițiile internaționale

modificare
Vezi și: Echipele de fotbal din România în cupele europene.

Cluburile de fotbal din România au participat în competițiile de fotbal ale asociațiilor europene (Liga Campionilor UEFA/Cupa Campionilor Europeni, UEFA Europa League/Cupa UEFA, UEFA Europa Conference League și cele dispărute în prezent, Cupa UEFA Intertoto, Cupa Orașelor Târguri și Cupa Cupelor UEFA) din 1956, când echipa Dinamo București a participat la cea de-a doua ediție a Cupei Campionilor Europeni. Steaua București a avut, de asemenea, singura participare la Cupa Intercontinentală, în 1986.

Cupa Campionilor Europei a început în sezonul 1955–56, dar nu a existat niciun reprezentant din România în acel sezon inaugural. Prima echipă românească care a participat la ediția următoare a fost Dinamo București, fiind eliminată în prima rundă de CDNA Sofia din Bulgaria cu scorul de 4-10 la general. Prima și singura echipă din România până în prezent care a reușit să câștige această competiție a fost Steaua București în 1986, după ce a câștigat finala împotriva echipei FC Barcelona la loviturile de departajare. Ulterior, Steaua a mai participat într-o finală, în 1989, pierzând-o însă în fața formației AC Milan cu scorul de 0-4.

Cea mai mare performanță în Cupa UEFA/UEFA Europa League a fost atingerea semifinalelor, în două ocazii: prima dată de Universitatea Craiova în sezonul 1982-1983, fiind eliminată de Benfica Lisabona; și a doua oară de Steaua București în sezonul 2005-2006, fiind eliminată de formația engleză, Middlesbrough FC.

Cluburile românești, de fotbal, prezente în Clasamentul Coeficienților UEFA, la data de 1 iunie 2024, sunt următoarele:[14]

Cluburile românești, de fotbal, prezente în clasamentul Coeficienților UEFA(m)
Poz.Club2019-202020-212021-222022-232023–24Coef.
69  CFR Cluj10,0004,0003,0008,0001,50026,500
142  FCSB2,5002,0001,5002,5002,00010,500
203  U Craiova2,0001,0001,5002,5000,0007,000
239  Sepsi0,0000,0001,5002,0002,5006,000
România[1]4,275
305  FCV Farul1,5000,0000,0000,0002,5004,000
306  FC Botoșani0,0001,5000,0000,0000,0001,500

     Indică un club care este prezent în Liga Campionilor.

     Indică un club care este prezent în Europa League.

     Indică un club care este prezent în Conference League.

     Indică un club care nu este prezent într-o competiție europeană.

Note
  • ^1 – Cluburile de mai jos au un coeficient scăzut, astfel că ele preiau coeficientul țării.

Sponsorizări

modificare

La 19 decembrie 1998, SABMiller a cumpărat drepturile de denumire pentru patru sezoane și jumătate, devenind primul sponsor din istoria competiției. SABMiller a schimbat numele competiției denumind-o Divizia A Ursus, cu scopul de a promova berea Ursus.[15]

Începând cu sezonul 2004-2005, Grupul European Drinks a devenit sponsor principal iar competiția și-a schimbat numele în Divizia A Bürger, pentru a promova berea Bürger. Din 2008, Liga I a preluat numele unui alt produs al European Drinks, Frutty Fresh. În sezonul 2009-2010, Liga I a fost sponsorizată de casa de pariuri Gamebookers.[16]. Începând cu sezonul 2010-2011, producătorul de bere Bergenbier a sponsorizat Liga I, iar competiția a purtat numele de Liga I Bergenbier.[17]

Din noiembrie 2015, primul eșalon al țării a purtat numele de Liga 1 Orange, deoarece compania franceză de telecomunicații a achiziționat drepturile de publicitate ale Ligii I, pentru 2 sezoane.[18] În iulie 2017, Betano a încheiat un parteneriat cu LPF și, până în sezonul 2018-2019, primul eșalon s-a numit Liga I Betano.

În iulie 2019, Casa Pariurilor și Liga Profesionistă de Fotbal au anunțat parteneriatul în urma căruia Liga I va deveni Casa Liga 1 pentru următorii 5 ani.[19] La sfârșitul sezonului 2021-2022, cele două părți au reziliat contractul.[20]

În iulie 2022, Superbet și Liga Profesionistă de Fotbal au anunțat parteneriatul în urma căruia Liga I va deveni SuperLiga pentru următorii 2 ani.[9]

Televizare

modificare
  • Între anii 1998 și 2003, meciurile din SuperLigă au fost transmise de cele mai importante posturi din țară, cum ar fi: TVR 1 (care a avut audiențe între 1,2 milioane și 2,1 milioane de oameni), Pro TV, Antena 1 și Prima TV, care au avut audiențe record de până la 4,2 milioane de telespectatori.
  • În 2004, Telesport a cumpărat drepturile de difuzare pentru 28 milioane dolari, încheind un contract cu LPF pentru patru sezoane. Telesport a vândut o parte din meciuri altor rețele române: TVR1, Antena 1, Național TV și Kanal D.[21]
  • Pe 31 martie 2008, Antena 1, împreună cu RCS & RDS, au câștigat licitația cu o ofertă de 102 de milioane de euro pentru o perioadă de trei sezoane de contract.[22]
  • Începând cu sezonul 2014-2015, Intel Sky Broadcasting (deține televiziunile Prima Sport 2 (fostul Look TV) și Prima Sport 1 (fostul Look Plus)) a cumpărat drepturile de transmisie ale tuturor meciurilor din SuperLigă. Totuși, Digi Sport (canalul de sport al RCS & RDS) și Dolce Sport (canalul de sport al Orange redenumit Orange Sport) dețin drepturi de transmisie ale meciurilor. Contractele au fost valabile până în 2019.[23]
  • În aprilie 2019, firma EAD.RO Interactive SRL a cumpărat drepturile TV pentru Liga 1 Betano până în 2024. Ea va plăti echipelor din SuperLigă 28 de milioane de euro pe an.[24]

Clasamentul all-time în sistem divizionar

modificare

Clasamentul e făcut cu trei puncte pentru victorie și unul pentru egal. Include meciurile jucate între sezoanele 1932–33 și 2023–24 inclusiv. Echipele cu litere îngroșate au evoluat în sezonul 2023–24 al SuperLigii. Echipele în italice nu mai există. Acest tabel arată doar titlurile câștigate începând din 1932-33, de când a fost introdus sistemul divizionar. Un campionat național oficial a existat și înainte, însă el se desfășura într-un sistem de tip eliminatoriu, astfel încât datele statistice nu ar putea fi corelate cu cele extrase din campionatele desfășurate în sistem divizionar. Acesta este motivul pentru care unele echipe sunt listate cu mai puține campionate. De exemplu, Venus București a câștigat trei titluri inainte de 1932 și patru după, însă este listată cu doar patru in tabel.

#EchipaSPct.MJP/MVEÎGMGP 456TDebutUltima aparițieTop
1  FCSB764.5522.3921,91.3345505084.4902.412272094667219472023–241
2  Dinamo744.1662.3201,791.2175155884.2552.5751820104566319482023–241
3  Rapid693.1842.0191,579034756393.1232.39331489514019322023–241
4  Petrolul602.3821.7451,366594056812.3482.3053240652019332023–241
5  FC Argeș472.1281.5221,396083046101.9511.9452243331719612022–231
6  U Cluj582.1001.6881,245783667442.1592.5800114321119322023–242
7  FC Brașov461.9121.4291,335333135831.7651.8450123421219572014–152
8  Poli Timișoara441.8451.3361,385083215071.7821.8390251461819482010–112
9  FCM Bacău421.7291.3191,314892625681.5381.8090001461119562005–064
10  CFR Cluj291.7091.0241,674792722731.4311.0678132301719472023–241
11  UTA Arad421.7031.2281,374702934651.7591.6976113311519462023–241
12  Farul Constanța421.6791.2991,294732605661.5771.840000322719552008–094
13  Sportul Studențesc361.5611.1541,354352564631.5691.5750136141519372011–122
14  U Craiova281.5118851,74421852841.3979724364332319641990-911
15  Jiul Petroșani411.4561.1971,214022505451.4031.845001022519372006–073
16  Progresul321.3269451,43791893771.3531.3240323121119552006–072
17  Oțelul Galați281.3169331,413731973631.1381.158100332919862023-241
18  Poli Iași281.0788811,222971873971.0291.265000001119602009–106
19  FCU Craiova221.0197431,372801792841.000935021300619912023–242
20  Gloria Bistrița229407241,292691333229031.003001024719902012–133
21  Astra Giurgiu189006171,45247162206815686111231919982020–211
22  ASA Târgu Mureș218626901,242511093308171.025011201519671991–922
23  Ceahlăul187405961,24202134260689851000121419932014–154
24  Corvinul177285621,2921098254831881001012419541991–923
25  FCV Farul126634451,49181120144616535201220720122023–241
26  Bihor Oradea186615721,15181118273683893000000019632003–047
27  Gaz Metan166395581,14161162235597791000001119472021–226
28  U Craiova106273931,5917990108525386014220920142023–242
29  CSM Reșița165654821,17154103225666890000201319381999–004
30  FC Botoșani115614211,33145126150498514000101220132023–244
31  Pandurii125324121,29140112160459491011000220052016–172
32  CA Oradea175153781,3614580153633635111303919321962–631
33  FC Vaslui94893021,271377887393303012021620052013–142
34  Olt Scornicești114753731,2713764172424546000100119791989–904
35  Dinamo Cluj164623471,3312878141625669101010319321957–581
36  Chimia R Vâlcea104273401,2512164155368533000000019741986–878
37  Voluntari94073571,14101104152382481000100120152023–244
38  Poli Iași93903421,1410187154343459000001120122023-246
39  CFR Timișoara113822731,391047099406392011210519461970–712
40  Inter Sibiu83772721,3811047115358376000101219881995–964
41  Venus București93591801,991083537499248402111919321940–411
42  Sepsi73592741,31918697347313000112420172023–244
43  Ripensia93581841,941102846512277422001919321940–411
44  CF Chindia Târgoviște93492981,179564139312469000000019611997–987
45  Chiajna83142961,067783136299423000000020112018–199
46  Energia Tîrgu Mureș103012411,248546110360418000200219461957–584
47  Maramureș Baia Mare72842301,238335112267370000110219641994–954
48  Unirea Urziceni52691701,58744749199162110010320062010–111
49  Vagonul Arad92591841,4763177318323011200419321968–692
50  Olimpia Satu Mare72472221,116940113223363000000019371998–999
51  Victoria București52431691,43703366242251003000319851989–903
52  Hermannstadt52391951,22596274201228000000020182023–248
53  Gloria Buzău72372380,996445129236403000010119782008–095
54  ASA Târgu Mureș52181781,22555370179213010001220102016–172
55  Gloria Arad82081561,33593166296332000011219321940–415
56  Victoria Cluj82061541,33612370266294000013419321939–405
57  Extensiv Craiova51981701,16543680171213001001219911999–003
58  Dacia Unirea Brăila61921771,08543094193328000001119371993–946
59  Flacăra Moreni41821361,33532360180198000101219861989–904
60  Chindia41721551,1424667139177000000020192022–237
61  Dunărea Galați51641700,96443294174310000000019741983–8414
62  Chinezul Timișoara61601191,34462153281288000010119331938–394
63  ACS Poli Timișoara41441540,93374770147222000000020132017–1812
64  Crișana Oradea61401101,27402050199232000010119321937–385
65  Academica Clinceni31121190,94273161109205000010120192021–225
66  CS Mioveni41101460,75243884101230000000020072022–2312
67  Minerul Lupeni41051011,03301556106207000000019591962–6311
68  FC Ploiești51001020,98281658131254000000019321947–489
69  Foresta Fălticeni399981,01242747102145000000019972000–0113
70  Unirea Alba Iulia393940,9824214993171000001120032009–106
71  Carpați Baia Mare389621,4326112596106000000019371939–405
72  Ciocanul București282561,4624102210087000000019461947–487
73  Rocar281641,262563393108000000019992000–0112
74  FC Onești269681,012164193159000000019981999–0014
75  Câmpulung Moldovenesc255331,661510850310010001195219533
76  Siderurgistul Galați249520,9413102962104000000019631965–6614
77  Carmen București147261,814579044010000119461946–472
78  Gloria CFR Galați2464611372654100000000019391940–4110
79  Ferar Cluj143261,6513494429000001119461946–476
80  CAM Timișoara243341,26127155476000010119321939–405
81  Câmpia Turzii240480,8371922468600000001952195412
82  Săgeata Năvodari138341,11108163254000000020132013–1417
83  Dunărea Călărași137400,92716172443000000020182018–1913
84  Mica Brad136241,5120125143000010119401940–415
85  Inter Curtea de Argeș136341,05106183249000000020092009–1012
86  CSM Suceava135341,02105193669000000019871987–8818
87  FC Craiova235500,71053561171000000019401946–479
88  Turnu Severin132340,94711163647000000020122012–1316
89  Dermata Cluj132301,06711124150000000019471947–4811
90  Voința Sibiu132340,9488182445000000020112011–1216
91  Locomotiva Sibiu327480,56512314213100000001932195012
92  Victoria Brănești125340,73510193561000000020102010–1116
93  CS Otopeni122340,6457223254000000020082008–0917
94  Juventus București122400,55410262172000000020172017–1814
95  Viitorul București121141,56353326000000019621962–6314
96  Vulturii Lugoj120181,1162102441000000019371937–387
97  Metalochimic București119260,7354175080000000019481948–4913
98  Prahova Ploiești116260,6151202697000000019461946–4713
99  UMT Timișoara115300,536212471000000020012001–0216
100  ACFR Brașov115180,8343112645000000019371937–389
101  Corona Brașov114340,4128242069000000020132013–1418
102  Dragoș Vodă Cernăuți112180,6640142657000000019371937–3810
103  Avântul Reghin112240,53318195700000001955195513
104  Brașovia Brașov26260,2313222885000000019321933–3413
105  Mureșul Târgu Mureș14140,2811121756000000019331933–347

În ce ligă va evolua echipa respectivă în sezonul 2023-2024:

SuperLiga 2023-2024
Liga a II-a 2023-2024
Liga a III-a 2023-2024
Ligile de fotbal județene 2023–2024
Urmează să se stabilească
Cluburi care nu mai există

Recorduri

modificare
Articol principal: Recorduri și statistici fotbalistice în România.

Echipe

modificare

Jucători

modificare
Top 10 jucători cu cele mai multe apariții (români)
La 1 iunie 2024[25][26][27]
#JucătorPerioadaEchipeMeciuri
1Ionel Dănciulescu1993–2013Electroputere Craiova, Steaua București, Dinamo București515
2Costică Ștefănescu1969–1988Steaua București, Universitatea Craiova, FCM Brașov490
3Florea Ispir1970–1987ASA Târgu Mureș485
4László Bölöni1970–1987ASA Târgu Mureș, Steaua București484
5Costel Câmpeanu1987–2005SC Bacău, Dinamo București, Gloria Bistrița, Progresul București, Ceahlăul Piatra Neamț470
6Petre Marin1993–2011Sportul Studențesc, FC Național, Rapid București, Steaua București, Unirea Urziceni, Concordia Chiajna468
7Paul Cazan1972–1987Sportul Studențesc București465
8Cornel Dinu1966–1983Dinamo București454
9Constantin Stancu1970–1990Argeș Pitești447
10Ion Dumitru1967–1988Rapid București, Steaua București, Politehnica Timișoara, Universitatea Craiova442
Vezi și: Lista jucătorilor de fotbal străini din SuperLiga României.
Top 10 jucători cu cele mai multe apariții (străini)
La 1 iunie 2024[28][29][30]
#JucătorPerioadaEchipeMeciuri
1 Mário Camora 2011–prezentCFR Cluj393
2 Takayuki Seto2009–21, 2022–prezentAstra Giurgiu, Petrolul Ploiești344
3 Júnior Morais2010–19, 2021–23Astra, FCSB, Rapid318
4 Ousmane Viera2008–21CFR Cluj, Internațional, Pandurii, Sepsi, Hermannstadt235
5 Eric 2008–21Gaz Metan, Pandurii, Viitorul Constanța, FC Voluntari222
6 Adnan Aganović2013–17, 2020–24Brașov, Viitorul, Steaua, Sepsi221
7 Radoslav Dimitrov2015–prezentBotoșani, Univ. Craiova, Sepsi216
8 Filipe Teixeira2010–19Brașov, Rapid, Petrolul Ploiești, Astra, FCSB209
Risto Radunović2017–prezentAstra, FCSB
10 Tha'er Bawab2010–19Gloria Bistrița, Gaz Metan, U Craiova, Steaua, Dinamo, Chiajna207
Notă
  • - Jucătorul și-a obținut cetățenia română.
Articol principal: Clasamentul golgeterilor din SuperLiga României.
Top 10 marcatori
La 1 iunie 2024[25][25][31]
#JucătorPerioadaEchipaGoluri
1Dudu Georgescu1970–1986Progresul București, CSM Reșița, Dinamo București, SC Bacău, Gloria Buzău, Flacăra Moreni252
2Ionel Dănciulescu1993–2014Electroputere Craiova, Dinamo București, Steaua București214
3Rodion Cămătaru1974–1989Universitatea Craiova, Dinamo București198
4Marin Radu1974–1989Argeș Pitești, Olt Scornicești, Steaua București, Inter Sibiu190
5Florea Dumitrache1966–1983Dinamo București, Jiul Petroșani, Corvinul Hunedoara170
6Ion Oblemenco1964–1976Rapid București, Universitatea Craiova170
7Mircea Sandu1970–1987Progresul București, Sportul Studențesc București167
8Victor Pițurcă1975–1989Olt Scornicești, Steaua București166
9Mihai Adam1962–1976Universitatea Cluj-Napoca, Vagonul Arad, CFR Cluj160
10Titus Ozon1947–1964Unirea Tricolor București, Dinamo București, Dinamo Brașov, Progresul București, Rapid București157
Cei mai tineri debutanți
La 1 iunie 2024. Echipele scrise îngroșat sunt cele la care a debutat jucătorul.[32][33][34][35][36]
#JucătorVârstăMeciSezon
1 Nicolae Dobrin[37]14 ani, 10 luni și 5 zileȘtiința Cluj - Dinamo Pitești 5–11961-1962
2 Alexandru Stoian[38]14 ani, 10 luni și 13 zileFCU 1948 - Farul Constanța 1–22022-2023
3 Alexandru Bota[39]14 ani, 11 luni și 13 zileCFR Cluj - Universitatea Cluj 4–02022-2023
4 Rareș Lazăr[40]15 ani, 1 lună și 19 zileCeahlăul Piatra Neamț - FC Vaslui 2–02013-2014
5 Răzvan Popa15 ani, 2 luni și 13 zileDinamo - Sportul Studențesc 1–32011-2012
6 Codrin Epure15 ani, 2 luni și 21 zileFC Vaslui - Astra 1-42013-2014
7 Vasile Chitaru15 ani, 4 luni și 14 zileSC Bacău - Jiul Petroșani 3–01973-1974
8 Ștefan Harșani15 ani, 4 luni și 22 zileFC Bihor - Sportul Studențesc 2–01982-1983
9 Dorel Zamfir15 ani, 5 luni și 16 zileFC Constanța - Steaua București 0–11976-1977
10 Enes Sali15 ani, 5 luni și 17 zileFarul Constanța - Sepsi OSK 1–02021-2022

Antrenori

modificare
Articol principal: Clasamentul antrenorilor din SuperLiga României.
Top 10 antrenori cu cele mai multe apariții (români)
La 1 iunie 2024[42]
AntrenorPerioadăMeciuriVictoriiEgaluriÎnfrângeriProcentaj
victorii
1Florin Halagian1972–201187843217627059%
2Ilie Oană1952–197957223212421651%
3Nicolae Dumitru1962–199355825012018855%
4Ion V. Ionescu1967–19944961948921348%
5Viorel Hizo1990–20134882218518253%
6Ioan Andone1994–20174562078016954%
7Florin Marin1993–201745616610318747%
8Valentin Stănescu1962–198445520610114856%
9Sorin Cârțu1989–201345417511416551%
10Angelo Niculescu1953–198244519610114855%
Top 10 antrenori cu cele mai multe apariții (străini)
La 1 iunie 2024[43]
AntrenorPerioadăMeciuriVictoriiEgaluriÎnfrângeriProcentaj
victorii
1 Cristiano Bergodi2006–09, 2015, 2018–24259108668542%
2 Nicolò Napoli2003–04, 2007–12, 2014–16, 2021–2423586698037%
3 Dušan Uhrin Jr.2007–08, 2011, 2019–20, 2021, 202212155293745%
4 Toni Conceição2009, 2011, 2012, 2015–16, 2018–198941282046%
5 Devis Mangia2017–196732191648%
6 Andrea Mandorlini2009–10, 2023–245025131250%
7 Ilias Charalampous2023–prezent4929101059%
8 Walter Zenga2002–05, 20074421121148%
9 Dario Bonetti2009, 2012, 2016, 2021431762040%
10 Jorge Costa2011–12, 2020–21402091150%

Note

modificare
  1. ^ UEFA și LPF atribuie clubului FCSB campionatele câștigate până în 2003 de istorica Steaua București. Clubul sportiv CSA Steaua, care și-a fondat departamentul de fotbal în 2017, afirmă și el proprietatea celor 21 de trofee câștigate în acea perioadă - Acest lucru ar face ca cel din urmă să fie cel mai de succes club din România, iar FCSB să rămână cu doar cinci titluri.

Referințe

modificare
  1. ^ a b Cătălin Oprișan (). „Divizia A are 102 ani. Cum a început totul”. GSP. Accesat în . 
  2. ^ George Popescu (). „Pagini din istoria fotbalului românesc”. România Liberă. Accesat în . 
  3. ^ „The Lost Champions of Romania”. Beyondthelastman.com. . Accesat în . 
  4. ^ Marian Burlacu (). „Stadionul ROMCOMIT, primul cu nocturnă din România”. Adevărul. 
  5. ^ „Golden Boot ("Soulier d'Or") Awards”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  6. ^ „Romanian Top Scorers”. Romanian Professional Football League. Accesat în . 
  7. ^ „European Competitions 1981–82”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  8. ^ „European Competitions 1983–84”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  9. ^ a b „Liga 1 devine Superliga. Superbet e noul sponsor al competiției: "Am semnat un parteneriat pe doi ani". Video”. fanatik.ro. . Accesat în . 
  10. ^ „Ediția 2015-2016 a Ligii I va începe la 11 iulie”. Pro Sport. . Accesat în . 
  11. ^ „Vă prezentăm regulamentul pentru play-off. Iată care sunt criteriile de departajare!”, Telekomsport.ro, , accesat în  
  12. ^ „Hotărârea Comitetului de Urgență din 6 august 2020”. Accesat în . 
  13. ^ „Country Coefficients 2023/24”. UEFA. 
  14. ^ „UEFA Team Ranking 2024”. kassiesa.net. Accesat în . 
  15. ^ „Un milion de dolari pentru fotbalul romanesc”. Ziua (în Romanian). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ Liga 1 Gamebookers.com, noul nume al întrecerii interne
  17. ^ Bergenbier - Ursus: 1-1
  18. ^ „Orange este noul partener principal al Ligii 1 de fotbal!”. Orange. Accesat în . 
  19. ^ „Liga 1 și-a schimbat numele » Planul noului sponsor + cum arată noul logo”. gsp.ro. Accesat în . 
  20. ^ „LPF a rămas fără sponsorul care îi băga anual peste 2.000.000 de euro în conturi! Cum se va numi Liga 1 începând cu sezonul 2022-2023”. prosport.ro. . Accesat în . 
  21. ^ „Liga 1 la TV. Toti oamenii presedintelui”. . Accesat în . 
  22. ^ „Antena 1 da 85 milioane de euro plus TVA pentru drepturile de difuzare a meciurilor din Liga 1”. . Accesat în . 
  23. ^ „LPF va încasa la 10 iunie prima rată din drepturile TV pentru sezonul 2014-2015”. . Accesat în . 
  24. ^ „A cui este firma EAD.RO Interactive SRL care plătește 28.000.000 de euro pe an pentru drepturile TV din Liga 1 Betano! Ei sunt oamenii care vor negocia cu Digisport și Telekomsport. EXCLUSIV”. Accesat în . 
  25. ^ a b c „FOTO&VIDEO Dănciulescu a împlinit 37 de ani! Mesajul fostului atacant dinamovist” [PHOTO & VIDEO Dănciulescu celebrates 37 years! The message of the former Dinamo striker]. Digisport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ „Record istoric de 24 de ani bătut sâmbătă seara” [Historical record of 24 years beaten Saturday night]. Digisport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ „Romania - All-Time Most Matches Played in Divizia A”. RSSSF. . Accesat în . 
  28. ^ „Rei Mario? Camora poate deveni in acest sezon stranierul cu cele mai multe meciuri in Liga 1” [King Mario? Camora can become this season the foreigner with the most matches in Liga 1]. Sport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ „Junior Morais nu se gândește la retragere, după ce a bifat meciul 300 în Liga 1: "Vreau să prelungesc cu măcar încă un sezon"” [Junior Morais is not thinking about retirement, after ticking off the 300th match in Liga 1: "I want to extend for at least one more season"]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ „Fundașul lui Sepsi va bifa azi meciul cu numărul 200 în Liga 1 și va intra în TOP 10 străini ca număr de meciuri jucate în România: "Sunt jumătate bulgar și jumătate român!"” [Sepsi's defender will mark the 200th match in Liga 1 today and will enter the TOP 10 foreigners in terms of the number of matches played in Romania: "I am half Bulgarian and half Romanian!"]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „Danciu, atacantul care se ia la trîntă cu recordurile: prima pentru cota 200!” [Danciu, the striker who tries to break the records: the first for the 200 share!]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ „Fotbalistul din Liga 1 care l-a vrăjit pe Gică Hagi:"Rar găsești ca el!"” [The football player from Liga 1 who enchanted Gică Hagi: "You rarely find players like him!"]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ „Enes Sali, marele pariu al lui Gică Hagi - Povestea puștiului care a trecut pe la Academia Barcelonei și care a debutat în Liga 1 la 15 ani” [Enes Sali, the great bet of Gică Hagi - The story of the kid who went to the Barcelona Academy and who made his debut in Liga 1 at the age of 15]. Sport.hotnews.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ „Doar Dobrin e peste el! Hagi a debutat cu FCU Craiova al doilea cel mai tânăr fotbalist din istoria Ligii 1: născut la Madrid și convocat la o națională superioară” [Only Dobrin is above him! Hagi debuted with FCU Craiova, the second youngest footballer in the history of Liga 1: born in Madrid and called up to a higher national team]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ „Cine este Alexandru Stoian, al doilea cel mai tânăr debutant în Liga 1, după Dobrin. Printre idolii săi e și Tavi Popescu” [Who is Alexandru Stoian, the second youngest debutant in Liga 1, after Dobrin. Among his idols is Tavi Popescu]. Digisport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ „Cel mai tânăr debutant de la U Cluj, comparat cu Ronaldo: "Nu trage chiulul de la antrenamentele de forță. E un Cristiano în miniatură"” [The youngest debutant from U Cluj, compared to Ronaldo: "Don't give up on strength training. He's a miniature Cristiano"]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ Marcator la 14 ani! Cel mai tânăr fotbalist din istoria FCSB a înscris la primul meci pentru echipa roș-albaștrilor, adevarul.ro
  38. ^ „Cine este Alexandru Stoian, al doilea cel mai tânăr debutant în Liga 1, după Dobrin. Printre idolii săi e și Tavi Popescu”. Digi Sport. . 
  39. ^ „A intrat în istorie după CFR - U Cluj » Al treilea din topul all-time al Ligii 1! E vărul lui Moruțan și vrea să joace pentru FCSB”. Gazeta Sporturilor. . 
  40. ^ Un mijlocaș vasluian a jucat în "A" la numai 15 ani, o lună și 20 de zile: "Sînt mîndru că sînt după Dobrin!", gsp.ro
  41. ^ Vezi povestea unui meci special al lui Mircea Lucescu: "Fugi, 'nea Mircea, fugi!", prosport.ro
  42. ^ „Top 60 antrenori” [Top 60 coaches]. RomanianSoccer.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ „37 străini, 471 selecții, 16 trofee » Care e cel mai titrat antrenor străin de după Revoluție + De ce a fost nedreptățit Zenga”. Gazeta Sporturilor. 

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare


Adus de la https:https://www.how.com.vn/wiki/index.php?lang=ro&q=SuperLiga_României&oldid=16320441
🔥 Top keywords: Pagina principalăNicușor StanciuCampionatul European de Fotbal 2024Echipa națională de fotbal a RomânieiCampionatul European de FotbalRadu DrăgușinEduard IordănescuLista domnilor Țării RomâneștiSpecial:CăutareFlorin NițăDenis DrăgușAllianz ArenaCampionatul European de Fotbal 2020Campionatul European de Fotbal 2000Răzvan MarinDeșteaptă-te, române!Anghel IordănescuRomâniaAlegeri prezidențiale în România, 2024Damac FCIanis HagiBogdan RacovițanGheorghe HagiEchipa națională de fotbal a UcraineiCampionatul Mondial de FotbalAndrei BurcăCampionatul Mondial de Fotbal 2026Campionatul European de Fotbal 2028Kylian MbappéAndrei RațiuListă de antrenori ai echipei naționale de fotbal a RomânieiRomânia la Campionatul Mondial de FotbalCampionatul Mondial de Fotbal 1994Listă de domni și domnitori ai Țărilor RomâneCiprian MaricaMarius MarinLista finalelor Campionatului European de FotbalZodiacMîhailo Mudrîk