Bureau International des Expositions

Bureau International des Expositions a fost creat la 22 noiembrie 1928 in urma Convenției de la Paris privind expozițiile internaționale, iar Biroul și-a început activitatea în 1931^[2]. Misiunea BIE este de a se asigura că expozițiile internaționale sunt desfășurate la cea mai înaltă calitate, de a proteja drepturile participanților și organizatorilor și de a păstra valorile de bază ale organizației: cooperarea, educația și inovația^[1].

La crearea BIE, 28 de țări au semnat convenția, însă, în timp, mai multe țări au aderat la Convenția din 1928, iar în prezent sunt 170 de state membre.

BIE operează conform următoarei structuri:

• Secretariatul: este condus de secretarul general și gestionează toate activități din cadrul Biroului. Din 1 ianuarie 2020, Dimitri S. Kerkentzes^[3] deține această poziție.
• Comisii: În cadrul organizației există patru comisii unde statele își desemnează delegații. În fruntea fiecărei comisii există un președinte care este și vicepreședinte al BIE.
  • Comisia administrativă și financiară: aprobă și definește strategii și acțiuni legate de toate problemele financiare și administrative;
  • Comisia executiva: examinează noi proiecte și supraveghează organizarea expozițiilor;
  • Comisia de reglementare: este responsabila pentru studierea reglementărilor tehnice ale expoziției și regulile interne ale BIE;
  • Comisia pentru informare și comunicare gestionează acțiunile de promovare, dar și aspectele culturale și instituționale.
• Comitetul director: președinții tuturor comisiilor se reunesc și creează o comisie care examinează activitatea BIE în ceea ce privește Adunarea Generală care are loc în primăvară și toamnă^[4].
• Președinte: moderează reunirile Adunării Generale și este ales o dată la doi ani. Steen Christensen este în prezent președintele BIE din 2015, când a preluat conducerea de la predecesorul său român Ferdinand Nagy^[5].
• Adunarea Generală întrunește delegații statelor membre care se întâlnesc de două ori pe an. Discuțiile sunt moderate de președintele BIE și implică examinarea propunerilor de proiecte noi și rapoartele prezentate de comisii.

Conform ultimului protocol privind clasificarea expozițiilor intrat în vigoare în 1996, expozițiile sunt clasificate după cum urmează:

Expoziții Internaționale înregistrate („Expoziții Universale”): modificare

• Descriere: Expozițiile Universale sunt organizate pentru a oferi o platformă de discuții pentru rezolvarea problemelor actuale din lume, cum ar fi urbanismul (Expo 2010 Shanghai) sau nutriția (Expo 2015 Milano)^[6];
• Istoric: Expozițiile mondiale au fost un stimulent pentru țări să lupte împotriva provocărilor globale prin promovarea cooperării, educației și inovării. Începând cu Marea Expoziție din Londra din 1851, țările și-au prezentat cele mai bune inovații industriale sau tehnologice, făcând Expozițiile Universale cel mai important eveniment de schimb cultural. De exemplu, Expo 2010 Shanghai a adunat mai mult de 73 de milioane de persoane în timpul evenimentului de 6 luni^[7];

• Frecvența: o dată la 5 ani;
• Durata: maximum 6 luni;
• Construcția pavilionului: de către participanți;
• Dimensiuni: zonă nedefinită ;
• Tema: provocări globale de interes universal;
• Expoziția următoare: Expo 2020 Dubai.

Expoziții internaționale recunoscute („Expoziții specializate”): modificare

• Descriere: Evenimente globale specializate dedicate găsirii de soluții pentru probleme precise ale umanității precum protecția oceanelor (Expo 2012 Yeosu) sau viitorul energiei (Expo 2017 Astana). Ele sunt asemănătoare cu Expozițiile Universale din punct de vedere al perspectivelor, dar expozițiile specializate sunt mai mici în dimensiuni, iar țările participante primesc un spațiu pentru pavilion pe care îl pot personaliza în interior și în exterior;
• Istoric: De la începutul secolului XX, Expozițiile Specializate au fost organizate regulat deoarece implică o investiție mai mică decât Expozițiile Universale. Prima expoziție specializată organizată sub egida BIE a fost Expo 1936 Stockholm, în timp ce cea mai recentă a fost organizată la Astana în 2017;

• Frecvența: între două Expoziții Universale;
• Durata: maximum 3 luni;
• Construcția pavilionului: de către organizatori;
• Dimensiuni: maximum 25 ha;
• Tema: o provocare precisă cu care se confruntă omenirea;
• Expoziție următoare: Expo 2023 Buenos Aires.

BIE poate recunoaște, de asemenea, următoarele expoziții internaționale:

Expoziții horticole modificare

Aceste expoziții sunt aprobate de Asociația Internațională a Producătorilor de Horticultură și au loc la interval de cel puțin doi ani distanță și cel puțin zece ani între expozițiile organizate de aceeași țară. Următoarele expozițiile horticole vor avea loc în Beijing, 2019 și Amsterdam-Almere, 2020.

Expoziția artelor decorative și arhitecturii moderne Triennale di Milano: modificare

Triennale di Milano este singura expoziție care are loc întotdeauna în același oraș: Milano. Aceasta este organizată o dată la 3 ani și reunește personalități celebre în industria de design și publicul neutru. Următoarea Triennale di Milano va fi organizată în 2019.

În plus, BIE are reguli suplimentare privind organizarea de expoziții precum:

• Intervalul dintre două expoziții organizate în aceeași țară trebuie să fie de cel puțin 15 ani, cu excepție pentru expozițiile horticole care se organizează la un interval de cel puțin 10 ani distanță.
• După depunerea primei candidaturi de organizare a unei expoziții, celelalte țările membre au 6 luni pentru a-și prezenta candidatura lor, dacă doresc să organizeze evenimentul^[8].

Orice stat este eligibil pentru a deveni membru al BIE prin aderarea la Convenția din 1928 și la toate protocoalele și amendamentele aferente. Mai mult, țara ar trebui să îndeplinească, de asemenea, următoarele criterii:

• țara trebuie să facă parte din Națiunile Unite, Curtea Internațională de Justiție, una dintre instituțiile specializate din cadrul Organizației Națiunilor Unite sau Agenția Internațională pentru Energie Atomică;
• aprobarea cererii de aderare trebuie să fie votată de cel puțin două treimi din Membrii Adunării Generale;
• cererea de aderare trebuie trimisă Guvernului Franței^[9].

România a fost unul dintre membrii fondatori ai Bureau International des Expositions în 1928 și o prezență constantă în expozițiile internaționale^[10]. În prezent, există 170 de state membre de pe toate continentele, prezentate în următoarea listă:

Țara	Data aderării	Comentarii
Africa de Sud	1 septembrie 1993
Afganistan	7 iunie 2012
Albania	17 decembrie 1930	A renunțat la apartenența intre 13 iunie 1949 și 1 iulie 2008
Algeria	2 iunie 1997
Andorra	3 decembrie 2004
Angola	25 noiembrie 2011
Antigua și Barbuda	15 mai 1997
Arabia Saudită	5 noiembrie 2007
Argentina	7 decembrie 1982
Armenia	25 martie 2008
Austria	8 decembrie 1947
Azerbaidjan	19 martie 2008
Bahamas	21 mai 1997
Bahrain	9 noiembrie 2007
Bangladesh	6 iunie 1997
Barbados	26 mai 1997
Belgia	15 aprilie 1931
Belize	12 mai 1997
Benin	18 septembrie 2012
Belarus	30 martie 1960
Bosnia și Herțegovina	25 martie 2008
Brazilia	5 noiembrie 1970	A renunțat la apartenența intre 24 iulie 1980 și 17 mai 1999
Bulgaria	31 martie 1960
Burkina Faso	25 martie 2008
Burundi	21 martie 2008
Cambodia	9 aprilie 1997
Camerun	8 octombrie 2013
Ciad	24 mai 2013
Chile	7 decembrie 1982	A renunțat la apartenența intre 27 decembrie 1987 și 22 noiembrie 2007
China	3 mai 1993
Cipru	4 noiembrie 1999
Columbia	6 iunie 1997
Comore	12 octombrie 2007
Coreea de Nord	19 noiembrie 2007
Coreea de Sud	15 mai 1987
Coasta de Fildeș	16 noiembrie 2007
Costa Rica	23 noiembrie 1982
Croația	14 martie 2003
Cuba	17 noiembrie 1982
Danemarca	26 martie 1932
Dominica	5 iunie 1997
Ecuador	18 mai 2007
Egipt	22 noiembrie 2007
Elveția	17 decembrie 1930
El Salvador	7 decembrie 1982	A renunțat la apartenența intre 5 octombrie 1987 și 20 mai 1997
Emiratele Arabe Unite	6 iunie 1997
Eritreea	12 martie 2008
Estonia	15 mai 2009
Fiji	8 noiembrie 2007
Filipine	12 august 1993
Finlanda	3 iulie 1937
Franța	17 decembrie 1930
Gabon	17 septembrie 2007
Gambia	22 noiembrie 2007
Georgia	18 martie 2008
Germania	17 decembrie 1930
Ghana	14 noiembrie 2007
Japonia	8 ianuarie 1965
Djibouti	11 octombrie 2007
Iordania	10 decembrie 2004
Grecia	21 ianuarie 1933
Grenada	5 iunie 1997
Guatemala	18 octombrie 2007
Guineea Ecuatorială	17 decembrie 2004
Guineea-Bissau	15 noiembrie 2007
Guineea	5 noiembrie 2007
Guyana	26 mai 1997
Haiti	17 iunie 1949
Honduras	9 noiembrie 2007
Indonezia	5 iunie 1997
Iran	14 noiembrie 2002
Islanda	22 ianuarie 1999
Insulele Marshall	12 septembrie 2007
Insulele Solomon	8 noiembrie 2007
Israel	31 mai 1952	A renunțat la apartenența intre 18 februarie 1988 și 10 iunie 1997
Italia	19 ianuarie 1931
Kazahstan	4 iunie 1997
Kenya	19 noiembrie 2007
Kârgâzstan	19 noiembrie 2007
Kiribati	18 septembrie 2007
Kosovo	10 decembrie 2015
Kuwait	27 iulie 2007
Laos	9 mai 1997
Lesotho	26 octombrie 2001
Liban	15 septembrie 1947
Liberia	22 noiembrie 2007
Libia	11 martie 2008
Lituania	2 februarie 2009
Madagascar	4 iunie 1997
Malawi	5 octombrie 2011
Maldive	9 noiembrie 2007
Malaysia	18 aprilie 1995
Mali	13 noiembrie 2007
Malta	15 martie 2000
Maroc	14 ianuarie 1931
Mauritania	24 aprilie 2002
Mauritius	26 mai 2008
Mexic	7 decembrie 1982	A renunțat la apartenența intre 17 iunie 1994 și 7 aprilie 1997
Monaco	29 aprilie 1958
Mongolia	3 iunie 1997
Muntenegru	16 iulie 2012
Mozambic	9 aprilie 2013
Namibia	4 iunie 1997
Nauru	5 iunie 1997
Nepal	19 noiembrie 2007
Nicaragua	7 decembrie 1982
Nigeria	12 ianuarie 1963
Niger	5 octombrie 2007
Norvegia	24 decembrie 1936
Noua Zeelandă	11 iulie 1950	A renunțat la apartenența intre 1 octombrie 1976 și 9 aprilie 2013
Oman	4 februarie 1997
Țările de Jos	24 decembrie 1932	A renunțat la apartenența intre 26 octombrie 1944 și 6 decembrie 1951
Pakistan	4 iunie 2007
Palau	3 iunie 1997
Panama	3 decembrie 1982	A renunțat la apartenența intre 18 octombrie 1998 și 16 noiembrie 2017
Paraguay	14 noiembrie 2007
Peru	7 decembrie 1982
Polonia	18 iulie 1932	A renunțat la apartenența intre 24 noiembrie 1950 și 1 aprilie 1960
Portugalia	11 ianuarie 1932
Qatar	9 aprilie 1997
Republica Democrată Congo	28 septembrie 2007
Regatul Unit	17 decembrie 1930	A renunțat la apartenența intre 16 iunie 1944 și 2 septembrie 1949
Cehia	19 iunie 1995
Republica Centrafricană	26 martie 2008
Republica Congo	28 noiembrie 2007
Republica Dominicană	22 noiembrie 2007
România	17 decembrie 1930
Rwanda	20 martie 2008
Rusia	12 noiembrie 1935	A renunțat la apartenența intre 15 noiembrie 1947 și 8 iulie 1959
Sfântul Kitts și Nevis	13 mai 1997
Sfântul Vicențiu și Grenadine	25 aprilie 1997
Samoa	6 noiembrie 2007
San Marino	5 octombrie 2004
Sfânta Lucia	13 mai 1997
Senegal	22 noiembrie 2004
Serbia	8 ianuarie 2010
Seychelles	5 iunie 1997
Sierra Leone	25 martie 2008
Siria	2 iulie 2007
Slovacia	25 iunie 1993
Slovenia	2 noiembrie 2004
Somalia	9 aprilie 2013
Spania	17 decembrie 1930	A renunțat la apartenența intre 17 martie 1941 și 3 decembrie 1971
Sri Lanka	13 noiembrie 2007
Statele Unite ale Americii	24 mai 1968	A renunțat la apartenența intre 27 aprilie 2001 și 10 mai 2017
Sudanul de Sud	28 mai 2013
Sudan	3 martie 2008
Surinam	16 mai 1997
Suedia	17 decembrie 1930
Eswatini	14 noiembrie 2007
Tadjikistan	19 noiembrie 2007
Tanzania	26 martie 1963	A renunțat la apartenența intre 19 august 1977 și 3 iunie 1997
Thailanda	24 martie 1993
Timorul de Est	19 noiembrie 2007
Togo	10 iunie 1997
Tonga	19 noiembrie 2007
Tunisia	17 decembrie 1930
Turcia	5 octombrie 2004
Turkmenistan	16 septembrie 2012
Tuvalu	12 septembrie 2007
Ucraina	30 martie 1960
Uganda	11 iunie 1997
Ungaria	1 aprilie 1960
Uruguay	10 iunie 1983
Uzbekistan	2 iunie 1997
Vanuatu	16 noiembrie 2007
Venezuela	23 noiembrie 1982
Vietnam	11 aprilie 2003
Yemen	5 iunie 1997
Zambia	7 aprilie 2015

• Site-ul oficial BIE
• Site-ul Muzeului Expozițiilor
• Convenția din 1928
• Triennale di Milano Arhivat în 17 martie 2010, la Wayback Machine.